”Poezia este dragostea mea dintîi„   Dumitru Matcovschi

Astăzi, 20 octombrie, venim cu un omagiu la aniversarea a 82 de ani de la nașterea poetului care a scris despre tot ce e mai sfânt pe acest pământ, cântând și plângâng prin poezia sa durerile și bucuriile neamului românesc – Dumitru Matcovschi.

Profesoara de Limba și literatura română, Marcela Morari, împreună cu elevii anului I și anului III, specialitățile Planificarea și administrarea afacerilor, Merceologie și Medicină veterinară am realizat un recital poetic, postere digitale, cărți digitale și alte materiale video care promovează creația marelui poet.

Ceea ce am intenționat să facem astăzi prin această activitate a fost să vi-l readucem în memorie pe cel care a fost D. Matcovschi, să vă picurăm în suflet un strop din izvorul cristalin al creației lui Matcovschi, izvor care prin susurul său cântă durerile și fericirile acestui neam. Oricând poți să-ți potolești la acest izvor limpede setea de dor de patrie, de neam, de limbă, de dragoste, de femeie, de FRUMOS.

Deși poetul nu mai e printre noi, și durerea acestei pierderi incomensurabile o avem încă în suflet, și ne arde, ne arde, fiindcă am pierdut un alt mohican al poeziei române, totuși nu vom plânge, dar vom încerca să fim așa cum ne-a sfătuit poetul:

Un pic de bunătate,oameni buni,

Un picușor-ușor de bunătate

E bunătarea

A

X

A

astei lumi

coborîtoare din imensitate

Un pic de bunătate

Oameni buni.